Eu urasc...!De ce urasc?Sincer nu cred ca-mi pot raspunde la intrebare...Nu stiu raspunsul la intrebare,dar totusi stiu ce urasc.Eu urasc:faptul ca nu-l pot scoate din minte,din inima;faptul ca am permis de atatea ori sa ma minta;pentru ca inca imi tremura vocea cand il aud;pentru inca simt un fior cand ii vorbesc;pentru ca am permis sa-mi umple sufletul cu vorbe goale;pentru ca nu a avut curajul de a infrunta realitatea;pentru ca a permis sa cad jos de atatea ori;pentru ca m-a facut sa am incredere in el atat de mult;pentru ca oricat de mult m-ar ranii tot pe el il iubesc;ca oricare altul nu ma face sa-l uit;ca eu numai sunt eu,am uitat complet de cine eram si cum eram;faptul ca usor usor devin de piatra cu cei din jur;faptul ca ii ranesc pe cei din jurul meu doar de dragul de a ma izola si de frica de a numai fi ranita de nimeni;faptul ca mi-a luat zambetul,ca mi-a luat lacrimile;faptul ca orice s-ar intampla tot el va fi mereu in mintea si inima mea!
Urasc,dar si iubesc si asta doare cel mai tare!
