Ora 3:50 AM si pe mine ma macina unele ganduri.
Incerc sa ma gandesc de ce mereu am avut asa un suflet prost?De ce mereu am iertat "prieteni" ce nu trebuiau iertati,de ce am inlaturat din viata mea persoane pe care nu trebuia sa le indepartez,de ce intotdeauna in relatii am acordat mii de sanse ce nu trebuia.Oare de ce am facut chestiile astea?De ce nu pot avea ambitia de a pune punct atunci cand e nevoie?De ce trebuie mereu sa ma las influentata de niste promisiuni care stiu ca niciodata nu se vor implinii?De ce mereu trebuie sa fiu eu cea care iese sifonata din toate relatiile,din toate prieteniile?De ce mereu acopar pe cine nu trebuie?De ce trebuie sa tin langa mine oameni perversi si mincinosi care mereu m-au facut pe la spate?De ce trebuie sa am asa un suflet prost?Mereu am fost genul de persoana care a stiut sa zambeasca indiferent de problemele pe care le-a avut.Mereu am stiut sa nu las problemele sa-mi afecteze viata sociala,iar acum cand numai am puterea de a face acest lucru,cand am nevoie de asa zisi mei prieteni,cand am nevoie de CINEVA alaturi de mine,toti se fac ca nu as mai exista!De ce exista atat de mult egoism in unele persoane?Si de ce eu trebuie sa iert mereu aceste chestii?
Mda...pentru ca am un suflet prost!:)
