E frumos sa te indragostesti,sa devi jumatatea cuiva,jumatatea unei persoane care cu timpul devine totul pentru tine.E frumos fiecare inceput intr-o relatie,e frumos sa simti nevoia de cel iubit in fiecare secunda,e frumos sa ai nevoie de atingerea lui in fiecare minut,e frumos sa simti nevoia de a-l saruta in fiecare secunda.Si promisiunile pe care vi le faceti la inceput:"promit ca nu o sa te dezamagesc niciodata","jur ca nu o sa te fac sa suferi".Promisiuni pe care niciodata nu o sa le respecte.Promisiuni,cuvinte goale,vorbe fara sens...Si tu il consideri altfel,doar pentru ca esti indragostita,dar cu timpul afli ca tot ceea ce credeai tu ca este adevarat defapt e doar o minciuna.Si cu toate ca el te dezamageste,reusesti sa-i mai acorzi o sansa.Dar oare e bine?Daca te-a dezamagit o data crezi ca a doua oara nu o va mai face?Si o face,te dezamageste iar...si iar suferi,dar numai ai puterea de a ierta...si totusi el gaseste modalitatea de a arunca vina intru totul pe tine,spunand ca "el te iubeste dar nu te mai poate ierta pentru ce i-ai facut",cu toate ca poate tu nu ai gresit cu nimic.Si te jigneste doar prin simplul lui fel de a fi.Iar tu iubindu-l in continuare iti doresti ca el sa nu fi gresit,sa fi fost doar un cosmar din care sa te trezesti,dar nu este...si iti doresti sa fie totul ca la inceput,chiar daca nu o sa mai fie niciodata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu